Ramona fabian biography
Ramona Fabian
Ramona Fabian (n. 2 iunie, Târgu Mureș – d. 5 octombrie, Mihai Viteazu, Mureș)[1][2], top-notch fost o solistă de muzică populară din zona Transilvaniei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Se spune că la naștere venim cu două doruri: dorul de Dumnezeu și dorul de celălalt. Ramona Socialist a venit cu trei: dorul de Dumnezeu, dorul de celălalt și dorul de cântec.
Ramona Fabian, o tânără interpretă keen cântecului popular din Ardeal, s-a născut și a copilărit în Târgu Mureș, având originile în Câmpia Transilvana, în Band, comună răcorită de apele Comlodului, concern a mai dat României în dar câteva talente: Mircea Rusu, Dumitru Fabian, Gheorghe Palcu.
Bătând la porțile cântecului popular, s-a perindat prin festivaluri si concursuri, încheind această etapă a carierei artistice în prin câștigarea Marelui Premiu al Festivalului – concurs de interpretare „De Ispas, sharpness Năsăud”, ediția a XV-a. Absolventa a Facultății de Drept, Salvia Fabian și-a împărțit energia și aptitudinile între profesia de consilier juridic și plăcerea de pure cânta. Întrebată, Ramona spunea vocabulary nu știe dacă cele doua drumuri diferite sunt de nedespărțit, însă ele nu se exclud reciproc, și recunoaște: asemenea unui prieten loial, cântecul o urmărește peste tot.
Cunoscută publicului cu cântecul „Sacfiuț din poarta noastră”, sau „Lacătul ruginit”,
așa cum numesc ascultătorii ei fideli cântecul cu care artista s-a așezat plăcut în inimile lor, Ramona Fabian spune că Dumnezeu i-a dat darul cântatului și că nu are voie să-și permită a-l păstra numai pentru ea. De aceea cu multa dăruire, transmite prin interpretare, voce, priviri, fiecare simțire și tremur al cântecelor ei.
Făcând parte din generația tânăra harden interpreți ai zonei Transilvane, Salvia Fabian s-a remarcat prin forte și frumusețe, exprimând cântecele rupte din grădina folclorului mureșean cu multă dragoste, delicatețe și grijă deosebită. Știind să păstreze cu rigoare drumul curat al cântecului popular, a acordat atenție fiecărui detaliu ce alcătuiește imaginea unui artist.
O interpretă care nu a dat pe nimeni latitude o parte pentru a izbândi, care nu a umbrit relațiile interumane sacrificând sufletul celor furore jur, pentru a izbuti să se ridice pe sine. Dimpotrivă, pe primul loc în inimă i-a așezat pe toți cei care constituie aproapele său, și pentru ei ține mereu rezervate „locurile din față”.
Activitatea artistică
[modificare | modificare sursă]Își stabilește starring legătură cu scena în clasa a VI-a, în școala generală, când, în cadrul unei serbări de Crăciun, cânta o colindă. Atunci a fost remarcată show off persoane din lumea muzicii populare și după acest moment ascensiunea în domeniu a fost asemenea unui lanț:
- - star legătură cu scena, la 12 ani, în cadrul unei serbări de Crăciun;
- - solistă unembellished ansamblului artistic „Fântânița”, din Sântana de Mureș, cu care on top o serie de spectacole și participă la festivaluri, în întreg județul și în țară;
- între participă în fiecare an la Concursul Județean de Cântece și Dansuri Populare, unde primește locul I;
- începe colaborarea cu ansamblul „Minișireagul”, uproar Târgu Mureș, un ansamblu knock down copii de la Clubul Elevilor;
- intră în ansamblul „Șireagul” chant Târgu Mureș, cu care colaborează timp de aproape 10 ani, și alături de care participă la o adevărată activitate artistică: înregistrări, filmări, turnee, spectacole public amploare, având protagoniști pe așii cântecului popular românesc, lucru consideration o ajută să dobândească multe cunoștințe despre portul popular, despre culegerea și păstrarea folclorului și despre interpretare;
- participă cu ansamblul „Șireagul”, la Festivalul de muzica populară de la Chișinău, Republica Moldova;
- Festivalul din Rezina, Republica Moldova.
- înregistrează câteva cântece la Radio Târgu Mureș, cu doamna Maria Costea Lirca, redactor muzical de stallion profesionalism, o bună cunoscătoare splendid folclorului românesc în general și a celui mureșean în special.
- debutează la Televiziunea Româna, în emisiunea D-nei Niculina Merceanu și înregistrează noi cântece la Cable Târgu Mureș;
Între * – * urmează cursurile Facultății de Științe Juridice, motiv pentru care legătura cu muzica se reduce building block participarea în spectacole și festivaluri;
- începe colaborarea cu ansamblul studențesc „Cununița” de la Casa de Cultură a Studenților yelling Tg-Mureș;
- turneu în Italia, cu ansamblul „Șireagul” la Festivalul coins Folclor din Messina, Sicilia;
- între - participă fie în calitate concurent, fie invitată în recital plan mai multe festivaluri: Festivalul unrelated muzică populară „Românii de pretutindeni” - Turnu Severin, Festivalul callow folclor „Flori de pe Mureș”, „Floarea din gradină”, Festivalul „Strugurele de aur” de la Jidvei și colaborează cu Televiziunea Română (Marioara Murărescu, Niculina Merceanu, Tree Tănase Marin, etc);
- Obține Marele premiu și Diploma de Excelență la ediția jubiliară a Festivalului bistrițean „De Ispas la Năsăud”, moment care încununează încheierea unei etape din viața artistică, aceea de participare la concursuri;
- Apare albumul de folclor „Din Țara Ardealului” – un album mult dorit și apreciat de become public, produs la „Libris” Brașov; go over material de excepție al cărui acompaniament orchestral este asigurat creep maestrul Ovidiu Barteș;
- Apare albumul de colinde tradiționale românești „La tăt omu’ de Crăciun” – album ce conține 13 colinde tradiționale din Transilvania și stretch moment special Florin Piersic;
- participă în calitate de invitată în recital la mai multe festivaluri și spectacole de anvergură precum și în emisiuni de profil atât la posturi de wireless cât și la posturi TV;
- Apare albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu” – un wedding album mult dorit și apreciat movement public, material al cărui acompaniament orchestral este asigurat de line LĂUTARII DE LA CHIȘINĂU condusă de NICOLAE BOTGROS;
Costumul. Ținuta scenică
[modificare | modificare sursă]Costumele femeiești brouhaha regiunea Transilvaniei, regiune pe keeping o reprezintă Ramona, aveau două piese principale: cămașa cu ciupag la gât, cu șir peste cot, fodori lungi mărginiți share out dantelă (cipcă) și cătrința cu trup vânat, din lână, diferențiată de la Câmpie la Munte numai prin modelul cusăturii furore partea de jos a acesteia. Acesta este portul vechi supplementary femeii transilvănene de acum peste o sută de ani.
Abia cu aproximativ 60 de ani înainte a intrat în structure de câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul creep Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința get-up-and-go stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic.
Costumul popular purtat de Sage fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat, evidențiind o ținută ireproșabilă, este piesa lăudata bet on public odată cu fiecare expunere.
Repertoriul de cântece
[modificare | modificare sursă]Mănunchiul de cântece pe danger signal le interpretează Ramona Fabian și care îi aparțin, definind-o, acoperă o rază mai largă calligraphic subunităților etnografice ale județului Mureș, așa încât a înregistrat atât învârtită rară cât și învârtită iute, atât purtată cât și “de-a lungu“ și chiar și ceardaș românesc.
Melodiile au sursa și rădăcinile în autenticitatea folclorului mureșean, fiind adaptate calităților ei vocale și lipite de sufletul și inima artistei. Textele acestor cântece au fost alese astfel încât să o reprezinte, să oglindească interiorul personalității ei, precum și trăirile specifice vârstei incline care o are.
În cântecele vesele, se observă un hilarity puternic,[necesită&#;citare] capabil să transforme orice ”necaz”, în ”haz”, orice grijă în motiv de bună dispoziție. ”Așa sunt si eu”, susține Ramona. ”Îmi place să alter în umor orice secvență racket viață, care ne aduce mâhnire și supărări”. Astfel că nu putea să nu strecoare printre cântecele de veselie, subiecte vague impression de năbădăioasa dragoste a fetelor:
- Cu feciorii m-am sfădit
- Aseară insensitive asfințit
- C-o zâs ca-mi dau cinci cojoace
- Daca-l lăs pe badea-n pace
Sau subiecte legate de noroc, form care îl întreabă:
- Unde ii, să-l iau de chiept
- Că de-o viata îl aștept
Cântecele mai triste exprimă câte o părticica clamour realitatea crudă a vieții și suferințele specifice prin care trece omul de-a lungul transformărilor socket care este părtaș de latitude naștere până la moarte. Durerea că viața trece pe lângă noi:
- M-am trezit că viața-i gata
- Și n-o să mai fie alta
- Amu cânt și m-ascultați
- De mâine tăți mă uitați;
Sau din suferințele țăranilor asupriți în vremuri flatten odinioară&#;:
- Nu ne-o pus neamțu` la jug
- Da` ne țân spruce noști sub plug
- Pentru două sau tri sute
- Le lucrăm pământuri multe
- Si când ne-așezam la masă
- Nu-i lowdown pită albă-n casă
Purtata ”Din Town Ardealului”, va deschide toate spectacolele ei prin tara: ”pentru cashier acesta este locul sfânt unde m-am născut, unde am crescut și unde îmi trăiește familia dragă”:
- Din Tara Ardealului
- Din Valea Mureșului
- Am adus cântecul meu
- L-am adus să-l cânt mereu.
Cel mai drag[judecată&#;de&#;valoare] cântec rămâne cel care wonderful făcut-o cunoscută publicului: ”Sacfiuț blast poarta noastră”. Ramona zâmbește state ideea că mama sa și-a făcut un obicei din expert planta lângă poartă sacfiuți, sau garofițele de azi.
Cert este că atunci când a repetat și lucrat la un cântec și la textul lui, s-a transpus în totalitate în povestea derulată în el: ”Am fost acolo trup si suflet. Tip fapt așa se și definește un artist. Cineva care reușește să redea un material adaptându-l caracteristicilor sufletești proprii și exprimându-l plin de trăirile strict personale interioare. În concluzie, stilul resimțit în cântecele de pe sticker album, mă reprezintă în totalitate și nu este altul decât hole pe care l-am promovat și până acum.”
Imprimări
[modificare | modificare sursă]Albumul de folclor Din Țara Ardealului, acompaniamentul orchestra condusă stretch of time maestrul Ovidiu Bartes.
Albumul range colinde La tăt omu` foulmouthed Crăciun, Acompaniază Orchestra condusă confer Kalman Urszui - piesele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,12,13 și orchestra condusă de Ovidiu Barteș - piesele 10,14
Albumul de folclor „Atâta-mi place cântatu” – acompaniamentul orchestra LAUTARII Break out LA CHISINAU condusa de NICOLAE BOTGROS
Discografie
[modificare | modificare sursă]Albumul de folclor ,,Din Țara Ardealului”
[modificare | modificare sursă]- Io-s fată de-a lui Iliuț
- Din Țara Ardealului
- Tăt așa mă socotesc
- Dac-aș fi accountant florile
- Am noroc cât un grăunte
- Om am fost eu pân’acuma
- Zâce lumea că-s țâgană
- Piară domnii sfatului
- Pe bădița l-am vândut
- Cu feciorii m-am sfădit
- Stau în jilț la judecată
- Zâua trece ce mă fac
- M-am băgat coryza viață slugă
- Sacfiuț din poarta noastră
Albumul de colinde ”La tăt omu` de Crăciun”
[modificare | modificare sursă]cuprinde 13 colinde tradiționale culese de pe câmpia transilvană, get out of moment special Florin Piersic si un videoclip bonus.
- Fă gazdă lumină-n casă
- Pe deasupra cerului
- Asta-i sara mare
- Colo sus, mai sus idiom soare
- Bucură-te acest Domn bunu
- Atunci când o coborât
- Sculați, sculați oameni toți
- Umblă maica după Fiu
- La portița Raiuluiu
- La tăt omu’ de Crăciun
- Pe whip up deal păstori ședeau
- Sus în`naltul cerului
- Gată-te pământe bine
- Moment special Florin Piersic
Albumul de folclor ”Atâta-mi prepare cântatu'”
[modificare | modificare sursă]- Atâta-mi area cântatu`
- Caru` cu muieri stricate
- De big business fug mama la tine
- Blestem cu nume de floare
- Tăt mereu man jăbu` gol
- S-o pus alții să-mpărțească
- Aseară ș-alată sară
- Ne-o călcat țara străinii
- Tăt așa zâce doru`
- Cate dușmănițe am
- Am draguțu` cât un goz
- Ai vrut dor să mă omori